Az dai apuestui
Cjapitui: 1 < 10 > 11 > 12 > 13 > 14 > 15 > 16 > 17 > 18 > 19 > 20
Cjapitul 10
LA GLESIE FRAMIEē DAI EBREOS
La vision di Corneli
1 A Cesaree al jere un om di non Corneli, centurion de companie italiche.
2 Plen di religjon e di timōr di Diu tant lui che la sō famee, al faseve ungrum di caritāt a la int e al jere simpri intent te prejere.3 Une dģ, tōr tre dopomisdģ, j comparģ l'agnul di Diu. Jentrāt li di lui - lu viodeve benon - lu clamą: «Corneli!».
4 Chel ātri lu cjalą e si sintģ a mancjā. Al domandą: «Ce esal, Signōr?». I rispuindč l'agnul: «Lis tōs prejeris e la tō caritāt a son rivadis sł denant di Diu e lui si č impensāt di te.
5 Poben mande cualchidun a Jope a clamā Simon, che j dģsin Pieri.
6 Al č lozāt in cjase di un cert Simon, un pielessār, ch'al ą la cjase ad ōr dal mār».
7 Cuant che l'agnul che j fevelave al fo partīt, Corneli al clamą doi dai siei fameis e un soldāt plen di religjon, di chei che j jerin fedźi,
8 e dopo di vźur spiegāt dut pont par pont, ju mandą a Jope.
La vision di Pieri
9 Tal doman, biel che lōr a jerin par strade e a stavin par rivā in sitāt, Pieri, sul misdģ, al lč su la terace a preā.
10 J vignģ fan e al bramave di cjoli alc di mangjā. In chel che j stavin prontant il gustā, al colą in tune vision.
11 Al viodč a spalancāsi il cīl e a vignī jł su la tiere come un mantīl ingropāt tai cuatri pics.
12 Dentri al jere dut plen di nemāi di cuatri talpis e di chei che si strissģnin e di ucei dal cīl.
13 Alore une vōs j disč: «Su mo, Pieri; cope e mangje!».
14 Ma Pieri al rispuindč: «Mai vie po, Signōr! Jo che no ąi mai mangjāt nuje di malmont e di soē!».
15 La vōs j fevelą indaūr un'ātre volte: «No tu ąs di clamā malmont ce che Diu al ą smondeāt».16 La robe si ripetč par tre voltis; podopo a tornąrin a tirā sł dut in cīl.
17 Pieri si stave juste domandant dut sconsortāt ce ch'e voleve dī la vision ch'al veve viodūt, cuantche i oms mandāz di Corneli, savūt lą ch'e jere la cjase di Simon, si prontąrin su la puarte.
18 A clamąrin e a domandąrin s'al jere lozāt li un cert Simon, che j disevin Pieri.
19 Stant che Pieri al masanave dentri di sč simpri cheste vision, il Spirt j disč: «Ve' ch'e jč int che ti cīr.20 Daj, va jł e partis cun lōr cence pore, parceche t'ai ąi mandāz jo».
21 Pieri al dismontą lą ch'a jerin chei oms e ur disč: «O soi jo chel ch'o cirīs. Par ce reson seiso vignūz?».
22 J rispuinderin: «Il centurion Corneli, om just e timorāt di Diu, che dut il popul dai gjudeos al pņ dī dome ben di lui, al ą vūt di un agnul l'ordin di fāti vignī cjase sō par scoltā ce che tu j disarās».
23 Alore Pieri ju clamą dentri e ur fasč un bon acet.
Tal indoman si cjapą sł e al partģ cun lōr, menansi daūr ancje cualchi fradi di Jope.
24 Al rivą a Cesaree la dģ dopo. Corneli ju stave spietant e par chel al veve clamade dongje dute la sō parintāt e i amīs plui strez.
25 Tal momet che Pieri al jentrave; Corneli j lč incuintri e si butą in genoglon denant di lui par adorālu.
26 Ma Pieri lu alēą sł e j disč: «Jeve sł po, che ancje jo o soi un om compagn di te».
27 E cjacarant cun lui al jentrą in cjase, lą che si intivą in tun biel trop di int. Ur disč:
28 «O saveis che un gjudeo nol pues praticā un di un'ātre gjernassie o meti pīt in cjase sō. Diu perņ mi ą juste pandūt che no si ą mai di dī che un om al č malmont e soē.
29 Che difat no ąi spietāt un moment a vignī apene che mi veis clamāt. Poben cumņ us domandi parcč mai che mi veis clamāt».
30 Alore Corneli j rispuindč: «Za cuatri dīs, o stavi disint in cjase mź la prejere des tre dopomisdģ e ve' che si presente denant di me un om cun tune munture sflandorose.
31 Corneli, dissal, lis tōs prejeris a son stadis saudidis e la tō caritāt Diu le ą ricuardade.
32 Mande cualchidun a Jope e fās vignī chi Simon, che j dģsin Pieri. Al č lozāt in cjase di Simon il pielessār, sul ōr dal mār.
33 O ąi mandāt daurman a cirīti e tu ąs fat propit benon a vignī. Cumņ o sin duc' culģ, presince di Diu, dāz dongje par scoltā ce che il Signōr ti ą ordenāt».
Discors di Pieri
34 Alore Pieri al cjapą la peraule e al disč: «Mi stoi propit sancirant che il Signōr nol fās preferencis cun nissun
35 e che in ogni part di mont al ą a grāt chel che lu tem e al pratiche la justissie.
36 Lui ur ą mandade la sō peraule ai fīs di Israel, puartantiur la buine gnove de pās midiant di Gjesł Crist. Al č lui il Signōr di duc'.
37 O saveis ce ch'al č sucedūt par dute la Gjudee, scomenēant de Galilee, daspņ dal batisim predicjāt di Zuan,
38 cemūt che Diu al ą onzūt di Spirtu Sant e di virtūt Gjesł di Nazaret, ch'al č passāt fasint dal ben e vuarint duc' chei ch'a jerin paronāz dal diaul, parvie che Diu al jere cun lui.
39 E nō o sin testemonis di dutis chestis robis che lui al ą fat te tiere dai gjudeos e in Gjerusalem. Lōr lu ąn copāt picjanlu su la crōs,
40 ma Diu lu ą ressussitāt la tierce dģ e al ą distināt che ur comparis,41 no a dut il popul, ma dome ai testemonis sielzūz di Diu, a nō, ch'o vin mangjāt e bevūt cun lui dopo de sō resurezion dai muarz.
42 E nus ą ordenāt di contāj al popul e di testemoneā che lui al č il judiē dai vīs e dai muarz, metūt di Diu.
43 Duc' i profetis j fąsin di testemonis che cui ch'al crōt in lui al ą la remission dai pecjāz a mieē dal so non».
Il Spirtu Sant sui pajans
44 Pieri nol veve nancje finīt di dī chestis robis, cuant che il Spirtu Sant al vignģ parsore di duc' chei ch'a scoltavin la peraule.45 E i fedźi gjudeos, ch'a jerin vignūz cun Pieri, si davin di maravee che il don dal Spirtu Sant al fos vignūt jł ancje parsore dai pajans.
46 Che difat ju sintivin a fevelā ātris lenghis e a laudā Diu.
47 Alore Pieri al disč: «Si puedial mo dineāur l'aghe dal batisim a di chei ch'e ąn vūt il Spirtu Sant compagn di nō?».
48 E al ordeną di batiāju tal non di Gjesł Crist. Podopo lu preąrin di restā cualchi dģ cun lōr.Cjapitui: 1 < 10 > 11 > 12 > 13 > 14 > 15 > 16 > 17 > 18 > 19 > 20
