Denel
Cjapitui: 1 < 2 > 3 > 4 > 5 > 6 > 7 > 8 > 9 > 10
Cjapitul 2
DENźL TAL PALAĒ DAL RE DI BABILONIE
La grande statue di Nabucodonosor
1 Tal secont an dal ream di Nabucodonosor, Nabucodonosor al fasč un sium. Il so cūr al restą sotsore e nol rivą plui a sierā voli.2 Il re al clamą dongje i strolics, i induvinins, i incjantadōrs e i caldeos, par che j tornassin a memoreā al re il so sium. A rivąrin e si presentąrin dal re.
3 Il re ur disč: «O ąi fat un sium e il gno cūr al č sotsore fin che no rivarai a cognossi il sium».
4 I caldeos j rispuinderin al re (par aramaic): «Re, vīf par in eterno! Contiur ai tiei fameis il sium e nō t'al splanarģn!».5 Il re ur rispuindč ai caldeos: «La mź volontāt e jč clare. Se no rivais a fāmi cognossi il sium e a splanāmal, o sareis faz a tocs e lis vuestris cjasis a saran ridusudis a un grum di maseriis.
6 Se impen mi mostrareis il sium e m'al splanareis, o vareis di me regāi sore regāi e grant onōr. Pa la cuāl mostraimi il sium e ce ch'al ūl dī».
7 Lōr a tornąrin a bati: «Il re che ur conti il sium ai siei fameis e nō j al splanarģn!».8 Ma il re ur rispuindč: «O viōt ch'o cirīs di tirāle a lunc, parceche la mź sentence e jč biel professade.
9 Che se vuātris no mi faseis cognossi il gno sium, o seis duc' d'acuardi tal inventā discors fals e trisc' denant di me, par ch'al passi il timp. Diseimi alore ce sium ch'o ąi fat e jo o savarai s'o seis in stāt di dīmi ancje ce ch'al ūl dī».
10 I caldeos j rispuinderin al re disint: «Nol č nissun om su la tiere ch'al puedi palesā ce ch'al ordene il re; par chel nissun re, par grant e potent ch'al sedi stāt, no j ą mai domandade une robe compagne a dinissun strolic o induvinin o caldeo.
11 Ce che il re al pratint al č intrigāt e no 'nd'č un ch'al puedi palesājal al re, fūr dai dius, che no son a stā framieē dai oms».
12 Alore il re si stiēą e si inrabią al ultim fin e al ordeną di copā duc' i sapienz di Babilonie.13 Cuanche al fo mandāt fūr il befel di copā i sapienz, si smicjave di copā ancje Denźl e i siei compagns.
14 Alore Denźl j fevelą cun peraulis plenis di sintiment e di prudence a Arioc, sorestant des vuaitis dal re, ch'al jere jessūt par copā i sapienz di Babilonie.
15 J domandą a Arioc, sorestant dal re:«Parcč mo un befel cussģ dūr de bande dal re?». Alore Arioc j palesą la robe a Denźl
16 e Denźl al jentrą dal re par domandāj che j lassas un trat di timp e lui j vares dāt al re il sclariment.17 Alore Denźl al lč a cjase sō e ur contą il fat ai siei compagns Ananie, Misael e Azarie,
18 par ch'a preassin il boncūr dal Diu dal cīl a rivuart di chest misteri, par no che Denźl e i siei compagns a fossin copāz insieme cun chei ātris sapienz di Babilonie.
19 Alore, tune vision di vie pe gnot, a Denźl j fo palesāt il misteri. Alore Denźl al benedģ il Diu dal cīl.20 Denźl al scomenēą cussģ:
«Benedet sejal il non di Diu di secul in secul,
parceche la sapience e la fuarce a son sōs.
21 Al č lui ch'al mude timps e stagjons,ch'al bute par tiere e al fās tornā sł i res,
che ur dą la sapience ai sapienz
e la sience a di chei ch'a san.
22 Al č lui ch'al palese lis robis platadis e segretis,
ch'al cognos ce ch'al č tal scūr
e la lūs e vīf cun lui.
23 Ti laudi e ti ąi a grāt, Diu dai miei vons,che tu mi ąs dade sapience e fuarce
e cumņ tu mi fasis cognossi ce che ti vin domandāt;
tu mi ąs palesāt il cās dal re, ce ch'al ūl savź lui».
24 Alore Denźl al lč di Arioc, che il re j veve dade l'incariche di copā i sapienz di Babilonie, e j disč cussģ: «No sta copā i sapienz di Babilonie! Menimi dal re e j splanarai il sium».
25 Alore Arioc al spesseą a menā Denźl dal re e j disč cussģ: «O ąi cjatāt un, fra i depuartāz di Gjude, che j splanarą la robe al re».
26 Il re j domandą a Denźl, che j disevin Baltazar: «Sestu bon di fāmi cognossi il sium ch'o ąi fat e ce ch'al ūl dī?».27 Denźl j rispuindč al re: «Il misteri che il re al domande no puedin fājal cognossi al re ni sapienz ni induvinins, ni magos ni strolics.
28 Ma al č un Diu tal cīl ch'al palese i misteris e j fās cognossi al re Nabucodonosor ce ch'al sucedarą tai siei ultims dīs. Il sium che tu ąs fat e ce che tu ąs viodūt tal to cjāf, biel che tu jeris tal jet, al č chest.29 Biel che tu jeris tal jet, re, ti son plombāz intōr pinsīrs a rivuart di ce ch'al sarą dopo e chel ch'al palese i misteris ti fās cognossi ce ch'al sarą.
30 A mi mi č stāt palesāt chest misteri no parceche o soi il plui sapient di duc' ma par ch'al re j sedi dāt il sclariment e par che tu rivis a capī i pinsīrs dal to cūr.
31 Tu, re, tu ąs vude une vision. Ve' une statue. Chź statue e jere tant grande che mai e cun tun sflandōr mai viodūt; e jere denant di te e ti faseve vignī i sgrisui.
32 La statue e veve il cjāf di aur rūt, il so pet e i siei braz d'arint, la panse e lis cuessis di brons;33 e veve lis gjambis di fiźr e i pīs part di fiźr e part di argile.
34 Tu jeris daūr a cjalāle cuanche si distacą de mont un clap, cence che nissun no lu tocjas, e al lč a sbati tai pīs de statue, ch'a jerin di fiźr e di argile, e ju parą a tocs.
35 Alore tun marilamp si spacąrin fiźr, argile, brons, arint e aur e a deventąrin come il stranc tes ariis vie pa l'istāt. L'ajar ju meną vie e di lōr no si cjatą plui nissune olme. Il clap ch'al veve parade a tocs la statue al deventą une grande mont, ch'e jemplą dute la tiere.
36 Chest al č il sium e cumņ j al splanarģn al re.37 Tu, re, tu sźs il re dai res e il re dal cīl ti ą dāt il ream, la potence, la fuarce e la glorie.
38 Par dut lą ch'a vģvin, oms, nemāi dai cjamps e ucei dal cīl ju ą metūz tes tōs mans e ti ą dade la paronance sun duc' lōr. Tu tu sźs il cjāf d'aur.
39 E daūr di te al vignarą sł un ātri ream, plui piēul dal to, e podopo un tierē ream di brons, ch'al paronarą sun dute la tiere.
40 E un cuart ream al sarą fuart come il fiźr, parceche il fiźr al spache e al fische dut, e, come il fiźr ch'al fruēe, ju pararą a tocs e ju fiscarą duc'.
41 Rivuart al fat che tu ąs viodūt pīs e dźz part di argile di vasār e part di fiźr, al sarą un ream miscliēāt, lą ch'e sarą la tignince dal fiźr. Rivuart al fat che tu ąs viodūt fiźr miscliēāt cun argile mole
42 e i dźz dai siei pīs part di fiźr e part di argile, part dal ream e sarą fuarte e part e sarą cence tignince.
43 Rivuart al fat che tu ąs viodūt fiźr miscliēāt cun argile mole, si daran dongje chei cun chei ātris midiant di semence umane, ma no si cumbinaran chei cun chei ātris, come che il fiźr no si cumbine cu l'argile.
44 Tai dīs di chest re, il Diu dal cīl al fasarą vignī fūr un ream che nol sarą svinidrīt in eterno e la sō paronance no j sarą dade a di un ātri popul. Chel al spacarą e al fruēarą duc' chei reams, ma lui al restarą par in eterno.
45 Pa la cuāl, rivuart al fat che tu ąs viodūt che de mont si distacave un clap cence che nissun no lu tocjas e ch'al spacave fiźr, brons, argile, arint e aur, il Diu grant j fās cognossi al re ce ch'al sucedarą dopo di dut chest. Il sium al č vźr e il so sclariment al merte crodūt».46 Alore il re Nabucodonosor si butą cu la muse par tiere e al adorą Denźl. Po al ordeną che j ufrissin une oblazion e sacrificis di bonodōr.
47 Daspņ il re j disč a Denźl: «Il vuestri Diu al č propit il Diu dai dius, il Paron dai res e chel ch'al palese i misteris, parceche tu tu ąs rivāt a palesā chest misteri».
48 Alore il re al alēą di grāt Denźl e j fasč unevore di regāi e granc' ancje; po lu nomeną governadōr di dute la provincie di Babilonie e prin sorestant di duc' i sapienz di Babilonie.49 Ma Denźl j domandą al re di dāur la ministrazion de provincie di Babilonie a Sadrac, a Mesac e Abdenego. Denźl invessit al restą tal palaē dal re.
Cjapitui: 1 < 2 > 3 > 4 > 5 > 6 > 7 > 8 > 9 > 10
