Martars 9 | Fevrār 2010 | 933° de Patrie

Macabeos 1


Cjapitui:   > 2 > 3 > 4 > 5 > 6 > 7 > 8 > 9 > 10

Scuint lis notis

Scuint i numars dai versets

Motōr di ricercje

Introduzion a Macabeos 1

Cjapitul 1

I PRECEDENZ DE LOTE


Alessandri il Grant e i siei sucessōrs

1 Chesc' faz a capitąrin dopo che Alessandri il macedonźs, fī di Filip, saltāt fūr de regjon dai Kitim, al batč Dario, re dai persians e dai medians, e al regną impen di lui, scomenēant de Grecie.
2 Al fasč unevore di vueris, al cjapą fuartecis e al copą i res de tiere;
3 al rivą fintremai ai confins dal mont e al rafą lis ricjecis di ungrum di popui. La tiere e restą cence peraule denant di lui; il so cūr si alterą e si sglonfą di supierbie.
4 Al tirą dongje un esercit di fā pore e al cjapą regjons, popui e princips, ch'a deventąrin siei sotans.
5 Podopo al colą malāt e al capģ ch'al stave par murī.
6 Alore al clamą i siei governadōrs plui impuartanz, ch'a jerin cressūz cun lui di frut in sł, e intant ch'al jere ancjemņ in vite al spartģ fra di lōr il so imperi.
7 Sicheduncje Alessandri al regną dodis agns e po al murģ.
8 I siei graduāz a cjapąrin il comant, ognidun in te so regjon;
9 dopo de sō muart duc' si meterin sul cjāf la corone e dopo di lōr i lōr fīs, par ungrumon di agns, e lis disgraciis su la tiere a cresserin simpri di plui.
10 Di chei e saltą fūr une lidrisate orende, Antioc Epifane, fī dal re Antioc, ch'al jere stāt ostagjo a Rome, e al deventą re tal an cent e trentesiet de paronance dai grźcs.


Penetrazion dal elenisim in Israel

11 In chei dīs a saltąrin fūr in Israel fīs cence religjon, ch'a strissinąrin daūrsi unevore di personis disint: «Anin e fasģn traine cui popui ch'a son atōr di nō, parceche, di cuanche si sin distacāz di lōr, nus son capitadis dome disgraciis».
12 Chest resonament ur semeą a plomp;
13 un pōs dal popul si cjapąrin sł e a lerin dal re, che ur dč il permes di puartā dentri lis lez dai foresc'.
14 A faserin sł a Gjerusalem un gjnasio seont lis custumancis dai foresc'
15 e a scanceląrin i segnāi de circuncision e si slontanąrin dal pat sant; si butąrin cui popui pajans e si venderin par fā māl.

Antioc Epifane in Egjt e a Gjerusalem

16 Cuanche il ream al fo ben salt tes mans di Antioc, lui al volč cjapā l'Egjt par paronā sun doi reams:
17 al jentrą in Egjt cun tun esercit che nol finive ātri, cun cjārs e cun elefanz, cu la cjavalarie e cun tune grande flote
18 e al frontą Tolomeo re dal Egjt. Tolomeo al cessą denant di lui e al scjampą, e ungrum dai siei a restąrin par tiere ferīz a muart.
19 A cjapąrin lis fuartecis dal Egjt e Antioc al rafą la tiere dal Egjt.
20 Dopo di vź batūt l'Egjt, tal an cent e corantetre, Antioc al torną indaūr e al marēą cuintri di Israel, lant sł a Gjerusalem cun tun grant esercit.
21 Al jentrą cun prepotence tal santuari e al puartą vie l'altār d'aur e il cjandelīr de lum cun dut il so furniment
22 e la taule de ufierte e i vās pes libagjons, lis copis e i turibui d'aur, il vźl, lis zois e duc' i ornamenz d'aur ch'a jerin su la faēade dal templi. Lu sfurnģ dut.
23 Al rafą ancje l'arint e l'aur e dutis lis robis di valōr e i tesaurs platāz ch'al rivą a cjatā.
24 Po al ingrumą dut e al torną in te sō tiere, dopo di vź fat un maēalissi e di vź fevelāt cun tune rogance di no crodi.
25 Alore al fo grant corot pai fīs di Israel
in dute la lōr tiere.
26 A gemerin i sorestanz e i anzians,
lis fantatis e i fantaz a pierderin la lōr vigurie
e la bielece des feminis e sparģ.
27 Ogni nuviē al fasč il so lament
e la nuvice, tal so jet, e fasč corot.
28 E trimą la tiere par dute la sō int
e dute la cjase di Jacop si riviestģ di vergogne.

Costruzion de Acre

29 Doi agns dopo, il re al mandą a lis sitāz di Gjude un sorintendent des tassis, ch'al rivą a Gjerusalem cun tun grant esercit.
30 Ur fasč, imbrojantju, discors di pās e lōr j croderin. Ma a bot e sclop al plombą su la sitāt, j molą colps tremenz e al fasč murī unevore di int in Israel.
31 Al fiscą la sitāt, j dč fūc e al sdrumą lis sōs cjasis e lis muris ch'e veve dulintōr.
32 A menąrin in sclavitūt lis feminis e i fruz e a rafąrin dut il besteam.
33 Po a faserin sł, toratōr de sitāt di David, un mūr grant e fuart, cun toressis ben siguradis, e cheste e deventą la lōr fuartece.
34 A meterin dentri un rassate cence religjon, oms selerāz, che le rinfuarēarin inmņ di plui.
35 A puartąrin dentri armis e mangjative e, ingrumāt dut ce ch'a vevin rafāt in Gjerusalem, lu pojąrin li e a deventąrin come une grande palisse;
36 chest al fo un pericul pal santuari e un nemī seguitīf e cjamāt di tristerie par Israel.
37 A spanderin sanc nocent toratōr dal santuari
e a profanąrin il lūc sant.
38 Par colpe lōr e scjampą la int di Israel
e la sitāt e deventą un cōf di foresc';
e deventą foreste pe sō int
e i siei fīs le bandonąrin.

39 Il so santuari al deventą une desolazion tanche il desert,
lis sōs sagris si tramudąrin tun corot,
lis sōs sabidis tun riviel
il so onōr tun sbeleē.
40 Tant grande e jere stade la sō glorie
e tant grant al deventą il so disonōr
e il so sflandōr si tramudą in corot.

Imposizion de religjon dai foresc'.

41 Po il re al mandą par dut il so ream l'ordin che duc' a fasessin un popul sōl
42 e che ognidun al butas di bande lis lez ch'al veve. Duc' i popui si pleąrin al ordin dal re.
43 Ancje ungrum di israeliz a acetąrin di ubidīlu e a faserin sacrificis ai dius e a profanąrin la sabide.
44 Il re al mandą a Gjerusalem e tes sitāz di Gjude ātris decrez midiant dai siei cursōrs, lą ch'al ordenave di lā daūr di custumancis straniis a la lōr tiere,
45 di fā cessā tal templi i olocausc', i sacrificis e lis libagjons, di profanā lis sabidis e lis fiestis
46 e di sporcjā il santuari e i fedźi,
47 di fā sł altārs, templis e anconis e di fā sacrificis cun cjārs di purcit e di nemāi soz,
48 di lassą che i lōr fīs, cence circuncision, si sporcjassin cun ogni sorte di spocjetāt e di porcariis,
49 in mūt di dismenteā ogni comandament e di mudā ogni usance.
50 Chel che nol ves agjt seont l'ordin dal re, lu varessin copāt.
51 Seont chestis ordenancis, che lis veve mandadis par dut il ream, al nomeną ancje ispetōrs sun dut il popul e ur comandą a lis sitāz di Gjude di fā sacrificis, sitāt par sitāt.
52 Ancje cetanc' dal popul si butąrin cun lōr, int ch'e veve tradide la leē, e a faserin robatis in te tiere
53 obleant Israel a platāsi pardut la ch'al cjatave un ripār.

54 Tal an cent e corantecinc, ai cuindis di Casleu, il re al metč sul altār un diu. Ancje tes sitāz confinantis cun Gjude a faserin sł altārs
55 e a brusavin incens su la puarte des cjasis e tes placis.
56 A sbregavin i libris de leē par ordin che ju cjatavin fūr e ju butavin tal fūc.
57 Se cualchidun lu brincavin cun tune copie dal libr7i dal pat e al veve il fiāt di lā indenant seont la leē, il befel dal re lu condanave a muart.
58 A tratavin cun prepotence duc' i israeliz ch'a cjatavin tes sitāz ogni mźs,
59 soredut ai vincjecinc dal mźs, cuanche a fasevin sacrificis sul altār parsore dal altār dai olocausc'.
60 A copavin, seont il befel, lis feminis ch'a vevin fat circuncidi i lōr fruz,
61 insieme cui lōr frutins picjāz tōr dal cuel, cun chei di cjase e cun chei che ur vevin fate la circuncision.
62 Cun dut a chest, perņ, unevore di lōr in Israel si faserin fuarce e coragjo un cul ātri par no mangjā robe soce
63 e a sielgerin nant di murī che no di sporcjāsi cun chź mangjative soce e di profanā il pat sant; propit cussģ a muririn.
64 La rabie discjadenade parsore di Israel e fo tremende.

Cjapitui:   > 2 > 3 > 4 > 5 > 6 > 7 > 8 > 9 > 10

Scuint lis notis

Scuint i numars dai versets

Motōr di ricercje


Torne parsore