Martars 9 | Fevrār 2010 | 933° de Patrie

Samuel 2


Cjapitui:   > 2 > 3 > 4 > 5 > 6 > 7 > 8 > 9 > 10

Scuint lis notis

Scuint i numars dai versets

Motōr di ricercje

Introduzion a Samuel 2

Cjapitul 1


J cņntin a David che Saul al č muart

1 Muart Saul, David al torną indaūr dopo di vź pestāz i amaleciz e si fermą doi dīs a Ziklag.
2 La tierce dģ al rivą dal campament un di chei di Saul. Al veve i vistīz duc' sbregāz e il cjāf plen di pulvin. Rivant dongje di David, pleansi jł si butą par tiere.
3 J domandą David: “Dontri venstu?”. J rispuindč: “O soi scjampāt dal campament di Israel”.
4 David j domandą: “Ce esal sucedūt po? Contimi dut!”. E chel ātri: “Il popul al č fuīt biel ch'a combatevin e un disordin di lōr a son restāz par tiere, muarz. A son muarz ancje Saul e so fī Gjonate”.
5 David j domandą al zovin che j stave contant chestis gnovis: “E tu, cemūt sastu che Saul e Gjonate a son muarz?”
6 Il zovin ch'al jere vignūt a contāj la novitāt j rispuindč: “Par cumbinazion mi soi intivāt su la mont di Gjelboe e o ąi viodūt Saul che si jere pojāt su la lance biel che cjārs e cjavalīrs lu strengevin di ogni bande.
7 Voltansi, mi lumą e mi clamą. Jo j rispuidei: Ve' chi ch'o soi.
8 E lui mi domandą: Cui sestu?, e jo: Un amalecit.
9 Alore mi disč: Ven chi e fasimi fūr, che mi baline dut toratōr seben ch'o ąi ancjemņ duc' i miei sintimenz.
10 J soi lāt dongje e lu ąi copāt, ch'o savevi che nol podeve plui puartāse fūr une volte colāt. Po j ąi cjolte la corone ch'al veve sul cjāf e il braēalet ch'al veve tal braē e j ai ąi puartāz culģ al gno paron”.

11 Alore David al cjapą i siei vistīz e ju sbregą, e duc' chei che a jerin cun lui a faserin compagn.
12 A faserin corot, a vairin, a zunąrin fintremai soresere parvie di Saul, di so fī Gjonate, dal popul dal Signōr e de cjase di Israel, ch'a jerin colāz sot de spade.
13 David j domandą al zovin che j veve puartade la gnove: “Dontri venstu?” e chel ātri j rispuindč: “O soi fī di un forest ch'al vīf chenti, di un amalecit”.
14 Dissal David: “Cemūt mai che no tu ąs vude teme di slungjā la man par fā fūr chel che il Signōr lu veve onzūt?”.
15 David al clamą un dai fameis e j disč: “Ven chi e copilu!”. Chel j molą un colp che lu lassą sec.
16 Dissal David: “Il to sanc ch'al coli sul to cjāf, parceche tu ti sźs condanāt cu la tō bocje cuanche tu ąs dit: O soi jo chel ch'al ą fat fūr l'onzūt dal Signōr”.


Lament su Saul e su Gjonate

17 David al dč sł chest corot par Saul e par so fī Gjonate.
18 Al disč (al č pai fīs di Gjude par imparā a doprā l'arc; al č scrit tal libri dal Just):

19 “La tō braure, Israel
e reste sui tiei ēucs, passade fūr par fūr!
Cemūt mai mo sono colāz i plui fuarz?
20 No stait a contālu in Gat,
no stait a vźlu indiment pes stradis di Ascalon,
che no gjłbilin lis fiis dai filisteos,
che no s'inglņriin lis fiis de int cence circuncision!

21 Monz di Gjelboe, ni rosade ni ploe sore di vuātris,
campagnis traditoriis,
za ch'al č stāt disonorāt il scūt dai plui valorōs!
Il scūt di Saul nol jere onzūt cul vueli

22 ma cul sanc dai ferīz, cul gras dai vuerīrs;
l'arc di Gjonate nol veve mai cessāt
ni la spade Saul no le doprave dibant.

23 Saul e Gjonate, cjārs e biei,
te vite e te muart no son stāz disseparāz.
A jerin plui svelz che no lis acuilis,
a vevin plui vigurie che no i leons.
24 Fiis di Israel, vaīt sore di Saul,
che us vistive di scarlat e di fīl,
ch'al tacave robe d'aur te vuestre munture.

25 Cemūt ąno fat mo a colā i granc'
tal mieē de batae?
Gjonate, la tō muart e jč stade la mź copete,

26 o ąi une strente par colpe tō,
Gjonate, fradi gno di cūr!
Tu mi jeris cjār cence fin,
il to afiet par me al valeve plui
che no l'amōr des feminis.

27 Cemūt ąno fat a colā i plui valorōs,
sono finidis lis armis de vuere?”.

Cjapitui:   > 2 > 3 > 4 > 5 > 6 > 7 > 8 > 9 > 10

Scuint lis notis

Scuint i numars dai versets

Motōr di ricercje


Torne parsore