Martars 18 | Jugn 2013 | 936° de Patrie
Jentrade > Bibliografie > Bibie in linie > Vanseli di Matieu

Vanseli di Matieu


Cjapitui: 1 < 2 < 3 < 4 < 5 < 6 <   > 8 > 9 > 10

Mostre lis notis

Scuint i numars dai versets

Motōr di ricercje

Introduzion a Vanseli di Matieu

Cjapitul 7

IL PROGJET DAL REAM


No judicā

1 No stait a judicā; cussģ no sareis judicāz.
2 Difat cun chel judissi che o judicais o sareis judicāz e cu la misure che o misurais us sarą misurāt.
3 Parcč mo cjalistu il frossut ch'al č tal voli di to fradi e no ti inacuargistu dal trāf ch'al č tal to?
4 O ben: cemūt puedistu dīj a to fradi: Lasse ch'o tiri vie dal to voli il frossut, cuanche tal to voli al č un trāf?
5 Fals! Gjave prime il trāf dal to voli e cussģ tu viodarās miōr par gjavā il frossut dal voli di to fradi.

No dā lis perlis ai purciz

6 No stait a dāur ai cjans lis robis santis e no stait a butā denant dai purciz lis vuestris perlis, par no che lis pčscjn cu lis lōr talpis e no si vņltin cuintri di vuātris a muardius.

Preā cun fede

7 Domandait e us sarą dāt; cirīt e o cjatareis; tucait e us sarą vierzūt.
8 Difat chel ch'al domande al cjape; chel ch'al cīr al cjate; a di chel ch'al tuche j sarą vierzūt.
9 Esal forsit fra di vuārtris un om che, se so fī j domande un pan, j darą un clap?
10 O se j domande un pes, j darą un madrac?
11 Se duncje vuātris, seben ch'o seis trisc', o saveis dāur ai vuestris fīs regāi bogns, cetant di plui il vuestri Pari ch'al č tai cīi no darajal robis buinis a di chei che j es domąndin?


La regule d'aur

12 Dut ce ch'o veis gust che i oms us fąsin, faseilu ancje vuātris a lōr. Difat cheste e jč la Leē e i Profetis.


La puarte strete

13 Jentrait pe puarte strete; parceche comude e jč la puarte e largje la strade ch'e mene a la danazion; e a son unevore chei che si invģin di chź bande.
14 Cetant strete ch'e jč la puarte e scomude la strade ch'e mene a la vite; e ce pōs ch'a son chei che le cjątin!


Tāl l'arbul e tāls lis pomis

15 Vuardaisi dai profetis fals: lōr a vegnin di vuātris vistūz di piore, ma dentri invessit a son lōfs ingorz.
16 Ju ricognossareis dai lōr prodoz. Di cuant in ca si cjapial sł uve des spinis? o fīcs dai baraz?
17 Cussģ ogni arbul bon al fās pomis buinis e ogni arbul trist al fās pomis tristis.
18 Nol pņ un arbul bon fās pomis tristis e nancje un arbul trist fā pomis buinis.
19 Ogni arbul che nol fās pomis buinis al ven tajāt e butāt tal fūc.
20 Ju ricognossareis duncje dai lōr prodoz.

No fāsi inlusions!

21 No duc' chei che mi dģsin: Signōr, Signōr, a jentraran tal ream dai cīi, ma chel ch'al fās la volontāt dal Pari gno ch'al č tai cīi.
22 Unevore di lōr mi disaran in chź dģ: Signōr, Signōr, no vino forsit profetāt in tal to non? Tal to non no vino parāz fūr demonis e no vino fat tal to non unevore di meracui?
23 Alore ur al disarai clār: No us ąi mai cognossūz! Lait lontans di me, vuātris ch'o faseis dome robatis.


Fā sł sul cret

24 Chel ch'al scolte duncje chestis mźs peraulis e lis met in vore, si pņ metilu a pār di un om di sintiment, ch'al veve fate sł la sō cjase sul cret.
25 E colą jł la ploe, a lerin fūr i flums, a svintąrin i ajars: si butąrin parsore di chź cjase ma no colą. Difat e veve la fonde sul cret.
26 E chel ch'al scolte chestis mźs peraulis ma no lis met in vore, si pņ metilu a pār di un om cence sintiment, ch'al veve fate sł la sō cjase sul savalon.
27 E colą jł la ploe, a lerin fūr i flums, a svintąrin i ajars: si butąrin parsore di chź cjase e chź e colą e la sō ruvine e fo grande».

La marivee des folis

28 Cuanche Gjesł al finģ chesc' discors, lis folis a restąrin maraveadis de sō dutrine;
29 difat al insegnave come un ch'al ą autoritāt, no come i lōr scriturisc'.


Cjapitui: 1 < 2 < 3 < 4 < 5 < 6 <   > 8 > 9 > 10

Mostre lis notis

Scuint i numars dai versets

Motōr di ricercje


Torne parsore