Notiziis e avîs

Pre Toni nol è plui

15 di Mai 2007

Articul tirat fûr dal mensîl “La Patrie dal Friûl” n. 5 dal mês di Mai dal 2007

Il Friûl si è fermât par saludâ pre Toni.
Un mâr di int al è rivât a Visepente ai 25 di Avrîl par dâi l’ultin salût a pre Antoni Beline, che li al jere rivât ai 22 di Jugn dal 1982, dopo vê tignût par 14 agns li parochiis di Val, Rualp e Treli in Cjargne, che tant al amave.
Pre Toni Beline al è mancjât denant de glesie di Visepente vie pe gnot tra i 22 e i 23 di Avrîl par une crisi respiratorie. Al jere nassût ai 11 di Fevrâr dal 1941 a Vençon.
Vuê in Patrie si sintìn ducj vuarfins e il Friûl al è plui puar.
O vin pierdût une grande persone, une inteligjence fine, un furlanist che cun passion al à puartât indevant la lote par un Friûl plui furlan.
Joibe ai 19 di Avrîl o vevin stât a cjatâlu a cjase sô: al jere di pôc tornât a cjase dal ospedâl…
Al jere strac, ma nol veve voie di fermâsi: simpri a pensâ a progjets, ideis, il numar di Mai de Patrie ancje se chel di Avrîl al jere a pene stât stampât.
Ma chest colp al à scugnût rindisi ancje lui: spirt libar, spirt fuart, spirt sclet, spirt furlan.
Musis cognossudis e mancul cognossudis, i amîs di simpri, che no lu àn mai lassât bessôl nancje cuant che lis gjerarchiis a àn cirût di incjantonâlu, ma soredut tante tante int e à jemplât la glesie e la place di Visepente pal so funerâl.
E duncj cuntun grop tal cuel, un grop grant come che a jerin grancj pre Toni e la sô sapience.
Al à celebrât il vescul emerit bons. Alfredo Battisti che al à ricuardât la sô figure «pre Toni al à savût disferenciâsi dentri de glesie e de culture furlane».
Te predicje, bons Battisti al à puartât la sô testemoneance «I disevin “discomut” come che discomuts a son i oms cun dotis gjeniâls e ecezionâls che mâl si adatin dentri dai confins de normalitât». Al à ricuardât ancje l’om di culture «Paron de lenghe furlane come che indi è pôcs» e la sô ativitât par puartâ la lenghe furlane ancje dentri de Glesie cu la traduzion par furlan dal Lezionari, dal Messâl e de Bibie «il so passâpuart pal paradîs» come che al à vût dit ancje il vescul bons. Pieri Brollo intune interviste a pene savût de muart di pre Toni. Ma significatîf al è stât il riferiment al libri di pre Toni che plui di ducj al à scjassât la gjerarchie eclesiastiche: «La fabriche dai predis», une critiche fuarte al ‘seminari dai siei timps. «Un libri» al à dit il vescul Battisti «che al à provocât tantis tension e reazions duris dentri dal mont de Glesie. Dopo che al jere stât publicât, cuant che o soi stât a cjatâlu mi à saludât cun “Pacificusne ingressus tuus?” e o ai capît che il so stîl polemic e jere la risulte di un amôr deludût». E pre Toni, che al veve une idee alte de glesie e de veretât, lu ritirà cuntune nobile letare scrite al consei prebiterâl, ma mai publicade, li che al motivave cheste decision «parcè che al veve constatât di vê fat patî cualchidun» al à ricuardât Bons. Battisti.
E cumò no nus reste che tirâ drets sul troi che nus à segnât, cirint di no pierdi la lûs dal so ferâl che nus mostrave la strade. Si sin domandâts ce fâ cun chest numar, stant che o jerin daûr a preparâlu cuant o vin savût de sô muart. Fermâsi? Butâ par aiar dut? No! Pre Toni al à vût fin sul ultin la fuarce di puartâ indevant «la barache» e duncje o vin decidût che par onorâ il nestri diretôr o vevin di puartâ insom ce che lui al veve progjetât ancje cheste volte.
La miôr maniere par ricuardâlu al è continuâ a lei lis sôs peraulis: propit «Ferâl» e sarès stade la sô gnove rubriche e che us metìn achì in bande. Cheste riflession e l’editoriâl che al à viert chest numar a son i ultins regâi che pre Toni nus à fat prin di lâ incuintri al Signôr.
Mandi pre Toni, predi a to mût par fortune dal Friûl. Grazie di dut.