BIBIE IN LINIE

Az dai apuestui

Introduzion

Cjapitul 6

la glesie framieç dai ebreus

I dodis e i siet

6 1 In chei dîs, biel che il numar dai dissepui al cresseve, al nassè un rusin dai eleniscj cuintri dai ebreus, par vie ch’a vignivin metudis di bande lis lôr veduis te spartizion di ogni dì. 2 Alore i dodis a clamarin la semblee dai dissepui e ur diserin: “No va che nô o trascurìn la peraule di Diu par stâ a dâ fûr robe. 3 Pluitost, fradis, cjataitsi fûr fra di vualtris siet oms di buine reputazion, plens di Spirtu Sant e di sintiment, e ur darìn cheste incariche. 4 Noaltris invezit o restarìn salts te preiere e tal predicjâ la peraule”. 5 La propueste i plasè a dute la semblee e a sielgerin Stiefin, om plen di fede e di Spirtu Sant, Filip, Procor, Nicanor, Timon, Parmen e Nicolau, proselit di Antiochie. 6 Ur ai presentarin ai apuestui e lôr, dopo di vê preât, ur meterin lis mans sul cjâf.

7 E la peraule dal Signôr si slargjave simpri plui; il numar dai dissepui al cresseve un stragjo a Gjerusalem e ancje un biel trop di predis si jerin sotoponûts a la fede.

Lis acusis cuintri di Stiefin

8 Stiefin, incolm di gracie e di virtût, al faseve meracui e spiei di chei grancj framieç dal popul. 9 Alore un trop de sinagoghe, che ur disevin dai “sfrancjâts”, int di Cirene, di Alessandrie e altris de Cilicie e de Asie si meterin di mieç e a scomençarin a contindi cun Stiefin. 10 Ma no rivarin adore di tignîi teste a la sapience e al Spirt che lu faseve fevelâ. 11 Alore a saborarin un trop di lôr ch’a diserin: “Lu vin sintût ch’al blestemave cuintri di Mosè e cuintri di Diu”. 12 E cussì a scjaldarin la int, i anzians e i scrituriscj; podopo, a colp, lu gafarin e lu menarin denant dal sinedri. 13 A presentarin testemonis fals ch’a diserin: “Chel li nol mole di fevelâ cuintri di chest lûc sant e cuintri de leç. 14 Lu vin sintût nô ch’al diseve che Gjesù il nazaren al sdrumarà chest lûc e al mudarà lis leçs che nus à dât Mosè”.

15 Ducj chei dal sinedri a vevin i vôi su di lui, e la sô muse ur semeà precise chê di un agnul.

Notis:

  • 6,1 - I eleniscj a jerin gjudeus ch’a vivevin fûr de Palestine, a dopravin ancje tes lôr sinagoghis la lenghe greche e a vevin cjapade sù une patine di culture greche. I ebreus invezit a jerin chei restâts simpri li; a fevelavin l’aramaic e a leievin, tes lôr sinagoghis, la Bibie par ebraic.
  • 6,3 - Siet al è un numar biblic e al corispuint, culì, al numar dai popui paians ch’a jerin te tiere di Canaan.
  • 6,5 - A son i prins “diacuns”, ancje se Luche no ur dà chest non. Però la peraule “diakonìa” par dî un ministeri o servizi si cjatile in Fil 1,1 e in Tt 1,5. Al deventarà un tiermin uficiâl te tradizion de glesie a partî dal secont secul, prin a Lion cun sant Ireneu e po a Rome.
  • 6,9 - Salacor a jerin i dissendents di chei gjudeus che Pompeu ju veve menâts sotans a Rome dal 63 p.d.C. e che dopo ju vevin liberâts.
  • 6,13 - Mt 26,61-66. Il stes cantin, che lu vevin tirât fûr cuintri di Crist, lu tirin fûr ancje cuintri dal so prin testemoni.
  • 6,15 - Te Scriture si fevele dispès di chest strassomeâsi o trasfigurâsi come segnâl di une manifestazion particolâr di Diu.
Cjapitui: