BIBIE IN LINIE

Cjapitul 2

IL REAM DI SALOMON

Aparizion di Gabaon

2 1 Salomon al cjolè a vore setante mil di lôr par puartâ, otante mil pichepieris par lavorâ in mont e trê mil e sîscent vuardeans.

Il pat cul re Curam

2 Salomon al mandà a dîi a Curam, re di Tîr: “Come che tu âs fat cun gno pari David, che tu i vevis mandât len di cedri par fâ sù la sô cjase, cussì tratimi ancje me. 3 Ve, o ài pensât di fâ sù un templi al non dal Signôr gno Diu, di consacrâjal a lui, par ch’o puedi brusâ il bonodôr dal incens denant di lui, par esibîi simpri i pans de ufierte e par presentâi olocauscj a buinore e sore sere tes sabidis, tai dîs de lune gnove e tes fiestis dal Signôr nestri Diu. Cheste e je une leç eterne par Israel. 4 Il templi che jo o ài voe di fâ sù al à di jessi grant, parcè che il nestri Diu al è plui grant di ducj chei altris dius. 5 Ma cui saraial in grât di fâi sù un templi, cuant che i cîi e i cîi dai cîi no son avonde grancj par ch’al stedi dentri? E cui sojo jo, di fâi sù un templi, ancje dome par brusâ l’incens denant di lui? 6 Pa la cuâl mandimi un om ch’al vedi mistîr tal lavorâ l’aur, l’arint, il bronç, il fier, la tele di purpure rosse, viole e di scarlat, e ch’al sedi bon di fâ ogni sorte di intais; lui al lavorarà insieme cun chei altris artesans ch’o ài in Gjerusalem e in Gjude, preparâts di gno pari David. 7 Mandimi len di cedri, di peç e di sandul dal Liban. O sai che i tiei oms a son i miôrs menaus tal taiâ i arbui dal Liban. Par chel i miei oms si metaran insieme cui tiei 8 par dâmi dongje un stragjo di legnam, parcè che il templi ch’o intint di fâ sù al à di jessi grant e biel di restâ. 9 Ve, a di chei ch’a butaran jù e ch’a taiaran i arbui ur darai forment par sostentâsi; ai tiei oms ur darai vincj mil kor di forment, vincj mil kor di vuardi, vincj mil bat di vin e vincj mil bat di vueli”.

10 Curam re di Tîr i mandà par scrit a Salomon chest mes: “Pal afiet che il Signôr al à pal so popul, ti à metût re parsore di lui”. 11 Plui indenant Curam al diseve: “Benedet seial il Signôr Diu di Israel, ch’al à fat il cîl e la tiere, che i à dât al re David un fi savi, plen di sintiment e di inteligjence, che i fasarà sù un templi al Signôr e un palaç par sè. 12 Cumò ti mandi un om di mistîr, plen di sintiment, Curam-Abi, 13 fi di une femine de tribù di Dan e di un pari di Tîr. Al è bon di lavorâ l’aur, l’arint, il bronç, il fier, lis pieris, il len, la tele di purpure rosse e viole, di bis e di scarlat; al è bon di fâ ogni sorte di intai e di meti jù a puntin ogni sorte di progjet che i ven sotponût. Al lavorarà cui tiei artesans e cui artesans dal gno paron David to pari. 14 E cumò il gno paron che ur mandi ai siei oms il forment, il vuardi, il vueli e il vin che ur à imprometût. 15 Nô o taiarìn il legnam tal Liban, fin che ant sarà avonde, e tal puartarìn par mâr su lis çataris fintremai a Gjafe. Tu tu pensarâs a fâlu traspuartâ a Gjerusalem”.

16 Salomon al fasè il cens di ducj i forescj ch’a jerin te tiere di Israel: un altri cens dopo di chel fat fâ di so pari David. Int forin segnâts cent e cincuantetrê mil e sîscent. 17 Int cjolè setante mil par puartâ, otante mil come pichepieris par lavorâ in mont e trê mil e sîscent come vuardeans par ch’a fasessin lavorâ chê int.

Notis:

  • 2,2 - Curam, re di Tîr, tal prin libri al jere clamât Chiram.
  • 2,3 - Al semearès che dut l’impegn di Salomon al sedi stât par fâ sù il templi dal Signôr. In realtât al à lavorât tredis agns par fâ sù il so palaç (1 Re 7,1) e dome siet pal templi (1 Re 6,38).
  • 2,5 - “Cui soio jo mo…?”. Plui che disistime dal re pe sô persone, si vûl bati su la maiestât di Diu; denant di lui, ancje i rês plui grancj a sparissin.
  • 2,9 - Kor: unitât di misure pe robe solide; e corispuindeve a un 360 litris. Bat: unitât di misure pe robe licuide; e corispuindeve a un 36 litris.
  • 2,12 - Curam-Abi al volarès dî “Curam, gno pari” o “gno mestri”. Si trate di une persone une vore impuartant te costruzion dal templi. Il test al à mo Curam mo Chiram, ma si trate simpri de stesse persone.
  • 2,14 - “Il gno paron”: tiermin doprât no fra aleâts cu la stesse dignitât, ma fra il vassal e il so paron.
  • 2,15 - Gjafe (o Jope, At 9,36) al jere l’unic puart impuartant te cueste meridionâl de tiere di Canaan, a un 54 km di Gjerusalem.
Cjapitui: