BIBIE IN LINIE

Az dai apuestui

Introduzion

Cjapitul 10

la glesie framieç dai ebreus

La vision di Corneli

10 1 A Cesaree al jere un om di non Corneli, centurion de companie italiche. 2 Plen di religjon e di timôr di Diu tant lui che la sô famee, al faseve un grum di caritât a la int e al jere simpri intent te preiere. 3 Une dì, tor trê dopomisdì, i comparì l’agnul di Diu. Jentrât li di lui – lu viodeve benon – lu clamà: “Corneli!”. 4 Chel altri lu cjalà e si sintì a mancjâ. Al domandà: “Ce isal, Signôr?”. I rispuindè l’agnul: “Lis tôs preieris e la tô caritât a son rivadis sù denant di Diu e lui si è impensât di te. 5 Poben mande cualchidun a Jope a clamâ Simon, che i disin Pieri. 6 Al è lozât in cjase di un cert Simon, un pielessâr, ch’al à la cjase ad ôr dal mâr”. 7 Cuant che l’agnul che i fevelave al fo partît, Corneli al clamà doi dai siei fameis e un soldât plen di religjon, di chei che i jerin fedêi, 8 e dopo di vêur spiegât dut pont par pont, ju mandà a Jope.

La vision di Pieri

9 Tal doman, biel che lôr a jerin par strade e a stavin par rivâ in citât, Pieri, sul misdì, al lè su la terace a preâ. 10 I vignì fan e al bramave di cjoli alc di mangjâ. In chel che i stavin prontant il gustâ, al colà intune vision. 11 Al viodè a spalancâsi il cîl e a vignî jù su la tiere come un mantîl ingropât tai cuatri pics. 12 Dentri al jere dut plen di nemâi di cuatri talpis e di chei che si strissinin e di ucei dal cîl. 13 Alore une vôs i disè: “Su mo, Pieri; cope e mangje!”. 14 Ma Pieri al rispuindè: “Mai vie po, Signôr! Jo che no ài mai mangjât nuie di malmont e di soç!”. 15 La vôs i fevelà indaûr un’altre volte: “No tu âs di clamâ malmont ce che Diu al à smondeât”. 16 La robe si ripetè par trê voltis; podopo a tornarin a tirâ sù dut in cîl. 17 Pieri si stave juste domandant dut sconsortât ce ch’e voleve dî la vision ch’al veve viodût, cuant che i oms mandâts di Corneli, savût là ch’e jere la cjase di Simon, si prontarin su la puarte. 18 A clamarin e a domandarin s’al jere lozât li un cert Simon, che i disevin Pieri. 19 Stant che Pieri al masanave dentri di sè simpri cheste vision, il Spirt i disè: “Ve ch’e je int che ti cîr. 20 Dài, va jù e partìs cun lôr cence pôre, parcè che tai ài mandâts jo”. 21 Pieri al dismontà là ch’a jerin chei oms e ur disè: “O soi jo chel ch’o cirîs. Par ce reson sêso vignûts?”. 22 I rispuinderin: “Il centurion Corneli, om just e timorât di Diu, che dut il popul dai gjudeus al pò dî dome ben di lui, al à vût di un agnul l’ordin di fâti vignî cjase sô par scoltâ ce che tu i disarâs”. 23 Alore Pieri ju clamà dentri e ur fasè un bon acet.

Tal indoman si cjapà sù e al partì cun lôr, menantsi daûr ancje cualchi fradi di Jope. 24 Al rivà a Cesaree la dì dopo. Corneli ju stave spietant e par chel al veve clamade dongje dute la sô parintât e i amîs plui strets. 25 Tal moment che Pieri al jentrave, Corneli i lè incuintri e si butà in genoglon denant di lui par adorâlu. 26 Ma Pieri lu alçà sù e i disè: “Jeve sù po, che ancje jo o soi un om compagn di te”. 27 E cjacarant cun lui al jentrà in cjase, là che si intivà intun biel trop di int. Ur disè: 28 “O savês che un gjudeu nol pues praticâ un di un’altre gjernazie o meti pît in cjase sô. Diu però mi à juste pandût che no si à mai di dî che un om al è malmont e soç. 29 Che di fat no ài spietât un moment a vignî a pene che mi vês clamât. Poben cumò us domandi parcè mai che mi vês clamât?”. 30 Alore Corneli i rispuindè: “Za cuatri dîs, o stavi disint in cjase mê la preiere des trê dopomisdì e ve che si presente denant di me un om cuntune munture sflandorose. 31 Corneli, dissal, lis tôs preieris a son stadis esaudidis e la tô caritât Diu le à ricuardade. 32 Mande cualchidun a Jope e fâs vignî chi Simon, che i disin Pieri. Al è lozât in cjase di Simon il pielessâr, sul ôr dal mâr. 33 O ài mandât daurman a cirîti e tu âs fat propit benon a vignî. Cumò o sin ducj culì, presince di Diu, dâts dongje par scoltâ ce che il Signôr ti à ordenât”.

Discors di Pieri

34 Alore Pieri al cjapà la peraule e al disè: “Mi stoi propit sancirant che il Signôr nol fâs preferencis cun nissun 35 e che in ogni part di mont al à a grât chel che lu tem e al pratiche la justizie. 36 Lui ur à mandade la sô peraule ai fîs di Israel, puartantjur la buine gnove de pâs midiant di Gjesù Crist. Al è lui il Signôr di ducj. 37 O savês ce ch’al è sucedût par dute la Gjudee, scomençant de Galilee, daspò dal batisim predicjât di Zuan, 38 cemût che Diu al à onzût di Spirtu Sant e di virtût Gjesù di Nazaret, ch’al è passât fasint dal ben e vuarint ducj chei ch’a jerin paronâts dal diaul, par vie che Diu al jere cun lui. 39 E nô o sin testemonis di dutis chestis robis che lui al à fat te tiere dai gjudeus e in Gjerusalem. Lôr lu àn copât picjantlu su la crôs, 40 ma Diu lu à risussitât la tierce dì e al à distinât che ur comparìs, 41 no a dut il popul, ma dome ai testemonis sielzûts di Diu, a nô, ch’o vin mangjât e bevût cun lui dopo de sô resurezion dai muarts. 42 E nus à ordenât di contâi al popul e di testemoneâ che lui al è il judiç dai vîfs e dai muarts, metût di Diu. 43 Ducj i profetis i fasin di testemonis che cui ch’al crôt in lui al à la remission dai pecjâts a mieç dal so non”.

Il Spirtu Sant sui paians

44 Pieri nol veve nancje finît di dî chestis robis, cuant che il Spirtu Sant al vignì parsore di ducj chei ch’a scoltavin la peraule. 45 E i fedêi gjudeus, ch’a jerin vignûts cun Pieri, si davin di marivee che il don dal Spirtu Sant al fos vignût jù ancje parsore dai paians. 46 Che di fat ju sintivin a fevelâ altris lenghis e a laudâ Diu. 47 Alore Pieri al disè: “Si puedial mo dineâur l’aghe dal batisim a di chei ch’a àn vût il Spirtu Sant compagn di nô?”. 48 E al ordenà di batiâju tal non di Gjesù Crist. Podopo lu prearin di restâ cualchi dì cun lôr.

Notis:

  • 10,1 - Il centurion al jere un graduât ch’al comandave une companie di cent soldâts.
  • 10,2 - Si capìs ch’al cjalave di bon voli i gjudeus, cence però rivâ a metisi dal dut de lôr bande midiant de circuncision.
  • 10,15 - Il spieli al è clâr. Pieri nol à di vê pôre di fevelâur ancje a di chei che no àn la circuncision, parcè che la fede e à smondeât il cûr dai paians, ancje se il lôr cuarp nol à il segnâl dal popul di Diu.
  • 10,19 - Il Spirtu Sant e l’agnul dal Signôr si incrosin tal fâ la stesse vore.
  • 10,40 - Si olme za la formule classiche de profession di fede o Credo (1 Cor 15,4 al zonte “seont lis Scrituris”).
  • 10,44 - A son lis “Pentecostis dai paians”, ch’a riclamin lis primis (2,4).
  • 10,48 - Par solit i apuestui no batiin lôr personalmentri.
Cjapitui: