BIBIE IN LINIE

Az dai apuestui

Introduzion

Cjapitul 2

la glesie framieç dai ebreus

I spiei de plenece dal Spirt

2 1 Rivade la dì des Pentecostis, a jerin ducj insieme intal stes lûc 2 cuant che a bot al rivà dal cîl un sunsûr come di un aiaron, ch’al jemplà dute la cjase là ch’a jerin a stâ. 3 Ur comparirin come tantis lenghis di fûc, che si spartirin e a lerin a poiâsi sul cjâf di ognidun di lôr. 4 A restarin ducj incolmâts di Spirtu Sant e a tacarin a fevelâ lenghis forestis, daûr che il Spirtu Sant ju sburtave a fevelâ.

5 A jerin a Gjerusalem int di religjon di ogni gjernazie ch’e esist sot dal cîl. 6 Sintût dut chel sunsûr, si ingrumà une trope di int ch’e restà scaturide a sintîju a fevelâ ognidun te sô marilenghe. 7 A jerin sconsortâts e si disevin fûr di sè: “Chei ch’a fevelin, no sono ducj galileus? 8 Cemût ise alore che ognidun di nô ju sintìn a fevelâ te nestre marilenghe? 9 Parts, medians, elamits, int de Mesopotamie, de Gjudee e de Capadocie, dal Pont e da l’Asie, 10 de Frigje e de Panfilie, dal Egjit e di chê part de Libie des bandis di Cirene, e romans riplantâts, 11 gjudeus e convertîts, cretês e arabs, ju sintìn a contâ te nestre lenghe lis bielis voris di Diu!”. 12 A jerin scaturîts e interdets e si disevin un cul altri: “Ce robonis mai sono chestis culì?” 13 And jere ancje altris che, par cjoliju vie, a disevin: “Chei chi a son plens di most!”.

Il discors di Pieri

14 Alore Pieri, jevant sù cui undis, ur fevelà cussì a grande vôs: “Umign de Gjudee e ducj vualtris ch’o sês a Gjerusalem, o vês di savê chest, e stait ben atents a ce che us dîs: 15 Chescj oms no son lafè no cjocs, come ch’o scrupulais vualtris; par altri a son dome lis nûf di buinore. 16 Si trate invezit di ce ch’al à dit il profete Gjoel:

17 Te ultime ete, al dîs il Signôr,

o sborfarai cul gno Spirt ogni persone;

in chê volte i vuestris fîs e lis vuestris fiis a profetaran

e i vuestris zovins a viodaran

e i vuestris viei si insumiaran.

18 O sborfarai cul gno Spirt

ancje i miei fameis e lis mês siervis

e in chei dîs a profetaran.

19 O fasarai spiei lassù adalt tal cîl

e segnâi ca jù su la tiere:

sanc, fûc e nûi di fum.

20 Il soreli si mudarà in scûr e la lune in sanc

prin ch’e rivi la zornade dal Signôr,

la grande zornade sflandorose.

21 E ducj chei ch’a clamaran il non dal Signôr si salvaran.

22 Umign di Israel, scoltait ce che us dîs. Gjesù il Nazaren, che Diu us al à racomandât cui meracui, cui spiei e cui segnâi ch’al à fat midiant di lui framieç di vualtris, e lu savês benon, 23 chest om colât tes vuestris sgrifis seont un plan ben precîs di Diu, vualtris lu vês gafât e fat murî inclaudantlu tor de crôs par mans di int cence religjon. 24 Diu però lu à resussitât sfrancjantlu dai torments de muart, par vie che nol jere di just ch’al restàs tes sôs sgrifis. 25 Di fat David al dîs a rivuart di lui:

O viodevi simpri il Signôr denant di me,

parcè che lui al sta a la mê gjestre par no ch’o clopi.

26 Par chel il gno cûr si è jemplât di gjonde

e la mê lenghe si ricrearà;

e ancje la mê cjar e polsarà te sperance

27 parcè che tu no tu bandonarâs la mê vite tes inferis

e no tu lassarâs che il to sant si fraidessi sot tiere.

28 Tu mi âs fat cognossi lis stradis de vite,

tu mi incolmarâs di ligrie cu la tô presince.

29 Fradis, lassaitnus dî clâr e net, a rivuart dal patriarcje David, che lui al è muart e che lu àn sapulît e che la sô tombe le vin ancjemò chenti. 30 Ma stant ch’al jere profete e al saveve che Diu i veve dade peraule sacrosante di fâ sentâ su la sô sente un dal so sanc , 31 al à olmât denant trat e al à fevelât de resurezion di Crist, che di fat

nol è stât lassât tes sgrifis des inferis

ni la sô cjar no je lade fraidessude.

32 Poben, chest Gjesù Diu lu à resussitât e ducj nô o sin testemonis. 33 Puartât sù a la gjestre di Diu, al à vût dal Pari il Spirtu Sant, che lu veve imprometût, e cumò lu à stranfât, come ch’o podês viodi e sintî ancje vualtris. 34 David di fat nol è lât sù in cîl, epûr al dîs:

I à dit il Signôr al gno Signôr:

sentiti a la mê gjestre,

35 fin ch’o varai metût i tiei nemîs

come scagn pai tiei pîts.

36 Pa la cuâl la famee di Israel e à di savêlu cence dubit di sorte che Diu al à fat Signôr e Crist propit chel Gjesù che vualtris lu vês metût in crôs!”.

37 Chestis peraulis ur lerin al cûr e i diserin a Pieri e a chei altris apuestui: “Fradis, ce vino di fâ?”. 38 E Pieri ur disè: “Convertîtsi e ognidun di vualtris che si fasi batiâ tal non di Gjesù Crist in remission dai vuestris pecjâts. Podopo o cjaparês il don dal Spirtu Sant. 39 Che di fat la promesse e je par vualtris e pai vuestris fîs e par ducj chei ch’a son lontans e che il Signôr vuestri Diu ju clamarà ”. 40 E cun tantis altris peraulis ju preave e ur racomandave: “Salvaitsi di cheste gjernazie fûr di strade!”. 41 Alore chei ch’a viergerin il cûr a la sô peraule a forin batiâts, e in chê stesse dì si meterin cun lôr un trê mil personis.

La vite de prime comunitât

42 A jerin salts tal scoltâ la dutrine dai apuestui e tal volêsi ben, tal crevâ il pan e tal preâ. 43 A jerin ducj plens di teme e no si rivave a contâ i spiei e i meracui ch’a fasevin i apuestui. 44 Ducj chei ch’a crodevin a metevin dut in comunion; 45 a vendevin ce ch’a vevin e ce ch’a cjapavin de lôr robe lu spartivin in ducj seont che i coventave a ognidun. 46 Ogni dì a jerin impreteribil tal templi, ducj in buine armonie, e a crevavin il pan tes lôr cjasis mangjant la bocjade cuntun cûr content e sclet. 47 A laudavin Diu e la int ju viodeve di bon voli. 48 Il Signôr po al faseve cressi ogni dì la comunitât cun chei distinâts a salvâsi.

Notis:

  • 2,1 - Lis Pentecostis a scjadevin cinquante dîs dopo Pasche. Sul imprin a fasevin la fieste dal forment (Es 23,14s) e plui indenant ancje chê dal pat ricomponût (2 Cr 15,10-13).
  • 2,2 - Spirt e aiar a àn colegance, parcè che il Spirt al è la soflade de vite.
  • 2,11 - Il nomenâ tancj popui diferents al fâs capî la ricjece dal don e l’impuartance dal Spirt ch’al dà dongje cu la gracie cence spontelâ ce ch’al è diferent par leç di nature.
  • 2,17 - Gl 3,1-5. Il sium al è une des manieris ordenariis che Diu si palese ai oms inte Bibie.
  • 2,20 - Il tornâ gloriôs di Crist al è colegât cu la fin dal mont (Mt 24,29).
  • 2,21 - Chei ch’a clamin o ch’a prein il non dal Signôr a son i cristians. Il Signôr al è Crist (Fil 2,11; At 3,16).
  • 2,23 - Lis profeziis a sclarissaran a planc a planc chest progjet di Diu ch’al à il so colm te muart e te resurezion di Crist.
  • 2,33 - Il don dal Spirt ch’al vignarà dât te ete messianiche si cjatilu in Ez 36,27.
  • 2,34 - Sal 110,1.
  • 2,38 - Ogni grant discors dai apuestui si siere cul invît a mendâsi e a viergi il cûr a la fede in Crist.
Cjapitui: