BIBIE IN LINIE

Cjapitul 6

LA CONCUISTE DE TIERE IMPROMETUDE

Concuiste di Gjeric

6 1 Chei di Gjeric si jerin sierâts dentri e ben inclostrâts denant dai israelits: nissun nol podeve lâ fûr ni vignî dentri. 2 Alore il Signôr i disè a Gjosuè: “Cjale mo: jo o met tes tôs mans Gjeric e il so re, int di valôr. 3 Ducj vualtris soldâts o vês di lâ torator de citât par fâ un gîr torator, e par sîs dîs o fasarês cussì. 4 Siet predis a laran denant de arcje cun siet trombis di cuar di roc. La setime dì o fasarês siet voltis il gîr de citât e i predis a sunaran la trombe. 5 Cuant che il cuar di roc al sunarà a plene cane, a pene che o sintarês a sunâ la trombe, dut il popul al petarà un grant berli di vuere e lis muris de citât si sdrumaran dal moment. Alore il popul al larà al assalt, simpri dret denant di sè”.

6 Gjosuè, fi di Nun, al clamà i predis e ur disè: “Cjapait sù l’arcje dal pat e siet predis che a puartin siet trombis di cuar di roc e denant de arcje dal Signôr”. 7 Po ur disè a la int: “Lait indenant e fasêt il gîr de citât e chei che a son in teste che a passin denant de arcje dal Signôr”. 8 A faserin come che Gjosuè ur veve ordenât a la int. Siet predis cun siet trombis di cuar di roc denant dal Signôr a passarin e a sunarin lis trombis; daûr di lôr e vignive l’arcje dal pat dal Signôr. 9 Il cjâf dal esercit al jere denant dai predis che a sunavin la trombe e la code e jere daûr de arcje: si leve indenant e si sunave la trombe. 10 Al popul Gjosuè i veve dât chest ordin: “No stait a berlâ e no stait a fâ sintî la vuestre vôs; de vuestre bocje no à di saltâ fûr nancje une peraule, fintremai a la dì che jo us disarai: Dait sù il berli di vuere! Alore o petarês il berli di vuere”. 11 I fasè fâ a l’arcje dal Signôr il gîr de citât passantle torator un viaç, po a tornarin tal campament e li a passarin la gnot.

12 Gjosuè al jevà denant dì e i predis a cjaparin sù l’arcje dal Signôr. 13 Furnîts di siet trombis di cuar di roc, i siet predis a marçarin denant de arcje dal Signôr sunant la trombe dilunc fûr, biel che i prins a jerin denant e la code daûr de arcje dal Signôr e a levin indenant a sun di trombe. 14 La seconde zornade a faserin il gîr de citât une volte e po a tornarin tal campament; e cussì a faserin par siet dîs di file.

15 La setime zornade, jevâts sul crichedì, a faserin il gîr de citât te stesse maniere di simpri par siet viaçs. Dome che in chê dì a faserin il gîr de citât siet viaçs. 16 Il setim viaç i predis a sunarin lis trombis e Gjosuè i disè al popul: “Dait sù il berli di vuere, che il Signôr us à metût tes mans la citât!

17 La citât e je distinade a jessi fiscade dal Signôr cun dute la robe ch’e à dentri. Dome Raab, la sdrondine, e varà salve la vite dutune cun chei che a son li di jê, inte sô cjase, parcè che e à platâts chei che o vevin mandâts indenant a spiâ. 18 Vualtris stait ben atents al ordin di fiscâ dut par no che sucedi, cu la gole, di strafuî alc di ce che al à di lâ fiscât, parcè che une opare dal gjenar e tirarès la maludizion sul campament di Israel e i puartarès dome mâl. 19 Dut l’arint e dut l’aur, dute la robe di bronç e di fier e sarà metude di bande pal Signôr e si le poiarà vie tal tesaur”. 20 Il popul al petà il berli di vuere e si sunà lis trombis a fuart. Cuant che al sintì il sun de trombe, il popul al petà un berli di fâ pôre e lis muris si sdrumarin dal moment. Intun lamp il popul al montà viers la citât, simpri drets, e a cjaparin la citât. 21 A distinarin al maçalizi dut ce che al jere te citât: oms, feminis, fruts e viei, fintremai i mançs, i rocs e i mus; ju passarin ducj a fîl di spade.

22 Gjosuè ur disè ai doi oms che a vevin stât a fâ la spie: “Lait te cjase de sdrondine e fasêt saltâ fûr cheste femine cun dute la sô int, come che i vês zurât”. 23 Chei zovins, i spions, a lerin dentri e a faserin saltâ fûr Raab, so pari, sô mari, siei fradis e dute la int di cjase. Cussì a faserin saltâ fûr dute la sô gjernazie e ju meterin intun puest sigûr, fûr dal campament di Israel. 24 I derin fûc a la citât cun dut ce che a vevin dentri, fale l’arint, l’aur e la robe di bronç e di fier, che le ingrumarin tal tesaur de cjase dal Signôr. 25 Ma Raab, la sdrondine, dutune cu la cjase di so pari e dute la sô int, Gjosuè ur sparagnà la vite. E jê si è sistemade framieç di Israel fin cumò, par vie ch’e veve platâts chei che Gjosuè ju veve mandâts a spiâ Gjeric.

26 In chel fratimp, Gjosuè ur fasè fâ chest zurament: “Che al sedi maludît denant dal Signôr chel om che si metarà a tornâ a fâ sù cheste citât di Gjeric! Le fondarà sul so prin fi, al poiarà lis puartis sul plui piçul!”.

27 Il Signôr al jere cun Gjosuè, che ducj e vevin vonde ce dî di lui.

Notis:

  • 6,1 - Chest toc al partìs di une tradizion dal santuari di Galgale: lis muris di Gjeric a jerin sdrumadis parcè che lis veve fatis colâ il Signôr. L’arcje e je il segnâl de sô presince. Cul timp, la conte di une vuere sante di concuiste e je deventade une conte cultuâl, metint in lûs la part vude dai predis. Si trate di une storie viodude e contade tun mût diferent dal nestri, che no cjate conferme nancje de part de archeologjie. Cun chest no si pò dî che nol sedi propit nuie di “storic”.
  • 6,17 - “Fiscade pal Signôr”. Si trate di une regule di fonde de vuere sante, che i disin ancje anateme: dut ce che si rive a rafâ al è pal Signôr; i oms e i nemâi si ju cope e la robe di valôr i va al santuari. Il Signôr al à vinçude la vuere e lui al è paron espotic dal rafât. Lant cuintri di cheste leç, si fâs un sacrilegjo che il Signôr no lu lasse cori.
Cjapitui: