BIBIE IN LINIE

Cjapitul 2

L’apuestul al à di patî dut par Crist

2 1 Tu, duncje, fi gno, cjape fuarce te gracie ch’è je in Crist Gjesù, 2 e chês robis che tu âs sintudis di me denant di tancj testemonis consegnilis a oms sigûrs, ch’a sedin bogns di insegnâures ancje a altris di lôr.

3 Patìs insieme cun me, di bon soldât di Crist Gjesù. 4 Però nissun di chei che a tachin a fâ il soldât si impace plui des cuistions de vite civîl, par fâ content chel che lu à clamât sot des armis. 5 Cussì, se un al fâs l’atlete, al ven coronât dome a pat ch’al vedi combatût rispietant lis regulis. 6 Il contadin po, che si cope di lavôr, al à di cjapâ sù lui par prin i prodots de tiere. 7 Ten ben aments ce che ti dîs: di fat il Signôr ti darà inteligjence par capî dut.

8 Ricuarditi che Gjesù Crist, de gjernazie di David, al è resussitât de muart seont il gno vanzeli. 9 Par colpe sô jo o patìs ogni sorte di penis fint a vê lis cjadenis, come ch’o fos un delincuent. Però la peraule di Diu no je incjadenade! 10 Par chel o patìs dutis chestis robis pai elets, par ch’a rivin a la salvece ch’e je in Crist Gjesù, insieme cu la glorie eterne. 11 Cheste e je une peraule che e merte crodude.

Se o sin muarts insieme cun lui, cun lui ancje o vivarìn.

12 Se o tignarìn dûr, cun lui ancje o regnarìn;

se po lu rinearìn, ancje lui nus rinearà.

13 Se nô no sarìn fedêi cun lui, lui invezit al reste fedêl,

parcè che nol pò rineâ se stes.

Lote cuintri dai erôrs dal so timp

14 Torne a visâti di chestis robis, sconzurant la int denant di Diu par che no si pierdin a cuistionâ dibant: par robis che no zovin propit a nuie, dome a sassinâ chei che lis scoltin. 15 Metile dute par presentâti denant di Diu come un om ch’al à superade ben la prove, un lavorent che nol à nuie ce vergognâsi e ch’al dà fûr la peraule de veretât cun onestât. 16 Vuarditi des cjacaris cence tignince e cence religjon, parcè che chei che lis fasin si svicinin simpri di plui a la tristerie 17 e la lôr peraule e fasarà simpri plui damp come une cancrene. Di chê int li a son ancje Imeneu e Filêt, 18 che si son slontanâts de veretât disint che la resurezion e je za stade, e cussì a savoltin la fede di plui di un. 19 La fonde salde di Diu però e ten fuart instès, parcè che e à chest sigjîl: Il Signôr al cognòs i siei , e ancje: Che si slontanin de tristerie ducj chei ch’a prein il non dal Signôr . 20 Però intune cjase grande no ’nd è dome vâs d’aur e d’arint ma ancje vâs di len e di crep; cualchidun al è distinât a robis altis e cualchidun a robis ordenariis. 21 Pa la cuâl se un al rivarà a tignîsi mont di chê int li al sarà un vâs distinât a robis altis, santificât, util al paron, adat par ogni opare buine.

22 Cîr di vuardâti des vois de zoventût; sta daûr a la justizie, a la fede, al amôr, a la pâs cun chei ch’a prein il Signôr cuntun cûr mont. 23 Tegniti lontan ancje des cuistions stupidis e diseducativis, savint ch’a fasin nassi dome barufis, 24 biel che un servidôr dal Signôr nol à di cavilâ ma al à di jessi dolç cun ducj, brâf di insegnâ e tolerant. 25 Al à ancje di coregi cun gracie i contraris, sperant che Diu ur dedi il pintiment par rivâ a une cognossince perfete de veretât e 26 ch’a puedin ricrodisi scjampant dal laç di satane, che ju à cjapâts te sô rêt par fâur fâ ce ch’al vûl lui.

Notis:

  • 2,4 - Il mistîr dal soldât al jere un mistîr compagn di un altri, cun tant di pae.
  • 2,18 - Al è masse pôc par podê rigjavâ ce ch'a insegnavin.
  • 2,19 - La fonde sigure di Diu e je la fede in Crist, ch'e fonde la glesie, colone de veretât. Nm 16,5; Is 26,13.
Cjapitui: