BIBIE IN LINIE

Cjapitul 11

la SAPIENCE e i siei conseis

Preambul

11 1 Une staderie false j fâs ingomut al Signôr,

un pês just invessit lu console.

2 Là ch’e je la supierbie e je ancje la vergogne,

cu la buine int invessit e je la savietât.

3 La lôr onestât e puarte indenant i jusc’,

ma la tristerie e puarte in ruvine i trisc’.

4 No zove nuie la ricjece te dì de rabie,

l’onestât invessit e libere de muart.

5 L’onestât j splane la strade al om just,

ma il trist al sbrisse te sô inicuitât.

6 La lôr onestât e salve i oms drets,

ma i trisc’ a son cjapâts te lôr golate.

7 Cu la muart dal trist e finis la sô sperance,

il spietâ dai trisc’ al va in fruç.

8 Il just al è liberât de tribulazion,

il trist invessit al cole dentri tal so puest.

9 Cu la sô bocje il trist al pare in ruvine il prossim,

ma cul savê i jusc’ a san disberdeâsi.

10 Pe bondance dai jusc’ la sitât s’indalegre,

ma pe ruvine dai trisc’ e pete scriui di gjonde.

11 Cu la benedizion dai oms drets une sitât e fluris,

ma cu la bocje dai trisc’ e va in ruvine.

12 Chel ch’al spresee il prossim al è cence sintiment,

l’om savi invessit al sa tasê.

13 Chel ch’al va torseonant al palese i siei segrets,

ma un spirt fedêl al plate ce ch’al sa.

14 Cence guviêr un popul al va al mancul,

la bondance e dipent dai tanc’ conseîrs.

15 Chel ch’al garantis par un forest lis paidis di sigûr,

chel che invessit nol ûl dâ garanziis

al vîf cence fastidis.

16 Une femine ch’e fâs dal ben e cuiste un bon non,

ma i oms violents a cuìstin ricjece.

17 L’om di boncûr si fâs ben par sè,

al torture invessit il so cuarp l’om cence cûr.

18 Il trist si lambiche par un salari malsigûr,

ma chel ch’al semene onestât al à la pae sigurade.

19 Chel ch’al pratiche la justissie al è distinât a vivi,

ma chel ch’al va daûr dal mâl al è distinât a murî.

20 Il Signôr nol pò nulî chei ch’e àn il cûr in tun vuluç,

ma si console cun chei ch’e àn vite drete.

21 Al trist di sigûr no j larà slisse,

invessit la gjernassie dai jusc’ e sarà salve.

22 Un anel d’aur tal music di un purcit

une femine biele ma cence çurviel.

23 La brame dai jusc’ e je dome il ben,

ma la sperance dai trisc’ e je la ruvine.

24 Un al è larc e al devente simpri plui siôr,

un al sparagne fûr di misure e al devente simpri plui pitoc.

25 L’anime ch’e fâs il ben e devente simpri plui siore

e chel ch’al bagne al ven bagnât.

26 Chel ch’al capare forment il popul lu maludis,

ma la benedizion e je sun chel che lu vent.

27 Chel ch’al è svelt tal fâ il ben al cjate biel trat,

ma chel ch’al cîr il mâl, il mâl lu brinche.

28 Chel ch’al sta fidât su la sô ricjece al va in ruvine,

ma i jusc’ a daran fûr tanche un butul.

29 Chel ch’al met il disvari in cjase sô al à par distin l’ajar

e il basoâl al devente famei dal savi.

30 La pome dal just e je l’arbul di vite,

il savi al è un ch’al cuiste animis.

31 Se il just al à la sô pâe in chest mont,

tant plui le àn il trist e il pecjadôr.

Notis:

  • 11,1 - Si trate di 31 proverbis cul stamp di chei dal cjapitul di prime. Un pôs a àn la fonde in te religjon, altris in te leç mosaiche e altris ancjemò in te sperience de vite di ogni dì. L’intent al è simpri chel: il segret de vite al sta tune regule morâl e tal savêsi messedâ.
  • 11,3 - Stant al autôr, la justissie e rint simpri, come che la disonestât e puarte simpri damp.
  • 11,8 - Il just, ancje s’al è provât dal mâl, al è dome par un trat di timp; il trist invessit, ancje se par un trat di timp j va drete, al varà il so cjastic e par simpri. E je la tematiche dal libri di Jop e dal Sal 73.
  • 11,10 - La morâl “sociâl” e je une rude ripresentazion di chê “individuâl”, cu la stesse division in bogns e trisc’.
  • 11,14 - Une regule di morâl politiche tirade fûr de sperience de vite privade, di famee.
  • 11,26 - Al semee che si ripii a la storie di Josef cuanche j vendeve al popul il forment ingrumât tai agns de bondance (Gjen 41,53-57).
Cjapitui: